Musica Barcensis - 2024 - 11 August - Hărman

ANSAMBLUL DE MUZICĂ VECHE CODEX

Ora: 17.00

Locația: Biserica Evanghelică Fortificată Hărman

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

ANSAMBLUL DE MUZICĂ VECHE CODEX

 

Ignác Filip – flaute, director artistic

László Kovács – fidulă, vioară barocă

Éva Kovács – rebec, vioară barocă

Zsombor Lázár – fidulă bas, violoncel baroc

Árpád Szőgyör – contrabas, percuție, voce

Csaba Adorján – fidulă alto, violă, braci

Zsombor Filip – lăută, arciliuto

 

Ansamblul de Muzică Veche Codex a luat ființă în anul 1996,  având în componență profesori și studenți ai Facultății de Muzică a Universității „Transilvania” din Brașov. Scopul lor principal este interpretarea muzicii culte europene din secolele XV-XIX, cu ajutorul instrumentelor de epocă, pe baza surselor teoretice ale vremii. Ansamblul cercetează muzica cultă din Transilvania și din Europa de Est, precum și sursele europene care au tangență cu aceasta. Membrii formației s-au specializat în cadrul unor cursuri de măiestrie interpretativă barocă din mari centre muzicale europene: Innsbruck, Utrecht, Karlsruhe, Basel, Budapesta. Formația a susținut numeroase concerte în țară și peste hotare. În ultimii ani, a interpretat în special muzică din Transilvania, din Codicele Caioni, Manuscrisul de la Sfântu Gheorghe, manuscrisul lui Stephanus Martonffy, manuscrisul Vietoris, manuscrisul din Levoča etc. Modul de interpretare aparte pe care îl abordează se adresează omului din prezent, ilustrând un spectru larg de sentimente. Cele mai însemnate concerte ale formației sunt cele susținute în cadrul Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc, Valea Artelor – Ungaria, Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul de Muzică Veche București, Festivalul Internațional de Muzică de Cameră din Brașov. În acest an formația a primit premiul Patrimoniului Maghiar din Ungaria – „Magyar Örökség díj”.

Ansamblul Codex interpretează deseori muzică din Transilvania, lucrările din Codex Caioni fiind una din principalele surse ale programelor formaţiei, și se străduieşte să redescopere semnificaţia și spiritul acestor piese, să le atribuie esență muzicală, prezentându-le publicului sub o formă atractivă. 

 

Programul concertului:

Concert comemorativ la împlinirea a 395 de ani de la nașterea lui Joannes Kajoni

Călugărul franciscan Joannes Kajoni (1629?–1687) s-a născut în anul 1629, a fost un om de știință, care, conform modei acelor vremuri, a activat în numeroase domenii, obținând rezultate deosebite. Este recunoscut, printre altele, ca organist, constructor de orgi, compozitor, traducător, tipograf, colecționar de carte și botanist. Culegerea muzicală realizată de el și care ulterior i-a primit numele, fiind cunoscută sub denumirea de Codex Caioni, este o sursă importantă a istoriei muzicale a regiunii Europei Centrale și de Est și, în mod particular, a Transilvaniei. Culegerea-manuscris păstrată în prezent la Muzeul Secuiesc al Ciucului conține piese muzicale aparținând unor genuri foarte diferite; se regăsesc aici motete, fragmente de mise, piese de muzică sacră, piese instrumentale baroce, piese de dans din Europa de Vest și din regiune, dar și piese de muzică profană în limbile maghiară, germană și latină.

Dansuri originare din vestul Europei:
Allemande – Balleta – Curranta polonica – Currenta – Currenta – Balletha – Balletha Italica – Sarabanda Gesneri, Schmidt Curranta Currenta AGV – Gaillarda AGV

Dansuri originare din Transilvania:
Chorea – Tancz. Mikes Kelemen –Valtozo Tancz – Lapoczkas Tancz – Zsuka – Apor Lazar Tancza – Ötödik tancz hatodon et variationes – Paikos Tancz  

Dansuri de origine germană:
Ein Adeliches Baddelein – Bey mir armen Hertz – Meines Hertzen Trost

Muzică polifonică renascentistă:

La Romana, Canzon a 5

Muzică în stil baroc:

Jacobus Gallus Handl (1550-1591): Isti sunt triumphatores

Anonymus: Ecce panis angelorum

Anonymus: O quales habet floret Paradysus 

Orazio Tarditi (1602-1677): La Romana 

Andreas Hammerschmidt (1611-1675): Balletha

Marco Uccelini (1603?-1680): Aria sopra la Bergamasca “á la Transilvania”, (Veneția, 1642) 

Cântece țigănești:

Dádé Zingaricum – Tikha vgordnaczka 

Cântec de Crăciun

Messias iam venit

Top